Astăzi vă povestesc cum am ajuns, în cele din urmă, la destinația dorită — Napoli — după ce am cumpărat bilete pe ruta Craiova–Napoli pentru perioada 13–16 decembrie.

Zborurile aveau ore excelente: plecare la 10:45 din Craiova și retur la 12:15 din Napoli. Perfect pentru un city break scurt, fără treziri în zori.

Doar că… iarna 2025–2026 a decis să ne reamintească faptul că vremea poate da peste cap orice plan: ploi, ceață, iar ploi.

Drumul spre Craiova și prima anulare

Pornim spre Craiova printr-o ceață densă, dar cu câțiva kilometri înainte de aeroport ne întâmpină un soare splendid de primăvară. „Nu vor fi probleme de aterizare/decolare”, ne zicem noi, optimiști.

Zece minute mai târziu, imediat după ce intrăm în aeroport, ceața groasă acoperă totul. Avionul care trebuia să vină de la Atena — cel care urma să ne ducă la Napoli — nu mai poate ateriza. Anularea zborului devine inevitabilă.

Mergem la biroul de informații și schimbăm zborul (gratuit) pe ruta București–Roma, cu promisiunea că ni se vor deconta toate costurile de transfer. Alternativele erau schimbarea datelor sau returnarea banilor, dar cu cazarea plătită și concediul stabilit, am decis că cel mai bine e să ajungem la destinație. Zis și făcut.

Planul B: București–Roma–Napoli

Ne împrietenim cu alte două persoane aflate în aceeași situație și pornim împreună spre București. De aici decolăm la ora 20:15, iar după aterizarea la Roma mai facem aproape trei ore cu autocarul Flixbus până în Napoli. Ajungem la ora 3 dimineața, obosiți, dar măcar ajunși.

Practic, am pierdut jumătate de zi și am acumulat o oboseală serioasă… dar nu-i nimic, ne trezim la 9 și pornim spre micul dejun, gata să profităm de timpul rămas.

Ultima zi și… a doua anulare

Nu intru acum în detalii despre ce am vizitat — asta rămâne pentru articolul următor. Sărim direct la ziua plecării.

La ora 7 dimineața primim un SMS: zborul de întoarcere are întârziere de o oră. „Nu e rău”, ne spunem. Avem timp să ne mișcăm în voie.

La ora 8, însă, vine al doilea SMS: zborul este anulat.

Se instalează haosul. Nu știm dacă să așteptăm o zi, cu riscul unei noi anulări, sau să schimbăm aeroportul. După discuții cu call-centerul și analizarea opțiunilor, decidem să ne întoarcem în Roma și de acolo spre București.

Luăm alte bilete de autocar, doamna de la companie ne schimbă biletele de avion, și pornim la drum pe o vreme mohorâtă, care se transformă rapid în ploaie continuă. Cum autocarul a plecat devreme (noi speram să vizităm ceva prin zonă), am ajuns să petrecem peste 12 ore în aeroportul Ciampino. Evident, nici aici nu a lipsit o întârziere de o oră.

Ajungem la București la ora 3 noaptea, iar de acolo trebuie să ne întoarcem în Craiova după mașina lăsată acolo.

Despăgubiri? O poveste separată…

Ajunși acasă sănătoși — ceea ce contează cel mai mult — am început procesul de solicitare a rambursării cheltuielilor suplimentare provocate de anulări. Până la momentul redactării acestui articol, nu avem un răspuns clar privind sumele eligibile, în ciuda schimburilor de mailuri și a dovezilor trimise. Wizz Air pare să se delimiteze de aceste costuri (aproximativ 100 de euro), fără explicații clare. Voi reveni cu detalii.

Concluzia? O lecție învățată

După toată această experiență, pot spune că jumătate din timpul avut la dispoziție l-am petrecut pe drumuri sau în aeroporturi, acumulând multă oboseală și amintiri… nu tocmai plăcute.

Dacă am da timpul înapoi, probabil am alege să schimbăm datele zborurilor, chiar dacă am fi pierdut banii de cazare. Nu ai niciodată certitudinea despăgubirilor și nici a timpului pierdut fără folos.

Data viitoare vă povestesc cum am petrecut cele două zile în Napoli — un oraș mereu surprinzător.